DUMNEATA pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a singular. [Gen.-dat. dumitale (abr. d-tale). – Var.: (înv. și reg.) dumneta, dumneatale pron. pers.] – Domnia + ta.

DUMNEAVOASTRĂ pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a (singular și plural). [Var.: (pop.) dumnevoastră pron.] – Domnia + voastră.

doimitale ppl vz dumneata

domeavostră ppl vz dumneavoastră

domevoastră ppl vz dumneavoastră

domiavoastră ppl vz dumneavoastră

domitale ppl vz dumneata

domneavostră ppr vz dumneavoastră

domnelor voastre ppl vz dumneavoastră^[1] modificată

domneloriu voastre ppl vz dumneavoastră

domneta ppl vz dumneata

domnetale ppl vz dumneata

domnevostră ppl vz dumneavoastră

domnia-ta ppl vz dumneata

domnia-voastră ppl vz dumneavoastră

domnietale ppl vz dumneata

domniile voastre ppl vz dumneavoastră modificată

domniilor voastre ppl vz dumneavoastră modificată

domnilor voastre ppl vz dumneavoastră

domnita ppl vz dumneata

domnitale ppl vz dumneata

dumata ppl vz dumneata

dumăta ppl vz dumneata

dumeata ppl vz dumneata

dumeta ppl vz dumneata

dumiata ppl vz dumneata

dumiavoastră ppl vz dumneavoastră

dumile voastre ppl vz dumneavoastră

dumilor sale ppl vz dumneavoastră

dumilor voastre ppl vz dumneavoastră

duminitale ppl vz dumneata

dumita ppl vz dumneata

dumitale ppl vz dumneata

dumnata ppl vz dumneata

dumneata ppl [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI, 843 / V: (reg) domnia ta, (pop) domitale, domneta, domnetale, domnietale, domnitale, ~le, (îvr) ~minitale, (înv) ~nata, ~neta, ~niata, ~nitale, ~nitalea, (reg) dumata, dumăta, dumeata, dumeta, dumiata, dumita, dumitale, dumnietale, dunita, doimitale, mneta, mnitale, neata, nitale / G-D: ~mitale / E: Domnia + ta] (Înv) Arată respectul față de interlocutor.

dumneatale ppl vz dumneata

dumneavoastră ppr [At: (a. 1619) CUV. D. BĂTR. II, 120/2 / V: domnia-voastră, (îrg) dumvastră, ~niavoastră, ~nioastră, (înv) ~niavostră, ~vostră, domiavoastră, domiile voastre, domneavoastră, domneavostră, domnelor voastre, domnilor voastre, dumneloriu voastre, dumile voastre, (fam) mneavoastră / S și: d-voastră / Pl: (îrg) dumile-voa~ / G-D: (îrg) dumilor-voa~, (înv) dumniilor voastre, domnielur-voa~, domnelor-voastre, dumilor-voastre, (îrg) dumnilor-voa~ / E: Domnia + voastră] 1 Pronume de politețe pentru persoana a doua singular și plural. 2 (Înv; pus după un vocativ) Termen de adresare reverențios. 3 (Înv; îe) Voie la ~ ca la banu’ Ghica Persoana în cauză are dreptul și puterea de a face ceea ce vrea (sau un anumit lucru).^[1] modificată

dumneavostră ppr vz dumneavoastră

dumneloriu voastre ppl vz dumneavoastră

dumneta ppl vz dumneata

dumniata ppl vz dumneata

dumniavoastră ppl vz dumneavoastră

dumnie tale ppl vz dumitale

dumnioastră ppl vz dumneavoastră

dumnitale ppl vz dumneata

dumnitalea ppl vz dumneata

dumoastră ppl vz dumneavoastră

duniata ppl vz dumneata

dunitale ppl vz dumneata

mneata ppr vz dumneata

mneavoastră ppl vz dumneavoastră

DUMNEATA pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a singular. [Gen.-dat. dumitale (scris prescurtat d-tale). – Var.: (înv. și reg.) dumneta, dumneatale pron. pers.] – Domnia + ta.

DUMNEAVOASTRĂ pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a (singular și plural). [Var.: (pop.) dumnevoastră pron. pers.] – Domnia + voastră.

DUMNEATA pron. pers. Pronume de politețe pentru pers. 2 sg. V. domnia-ta, mata. Nu te-ai întrebat de ce dimineața stai în piatră seacă, iar altul unde pămîntu-i gras ca untul? CAMILAR, TEM. 30. Cum m-am făcut apoi cuminte Cu vremea ce înainta, Și m-am trezit pe nesimțite Că-mi zice satul: dumneata. GOGA, P. 21. Carul dumitale parcă merge singur. CREANGĂ, P. 40. (Prescurtat) Se întorcea acasă, cînd, ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de tată-său și de muma sa. ISPIRESCU, L. 8. – Formă gramaticală: gen.-dat. dumitale. – Gen.-dat. și: dumneata, dumnitale (SADOVEANU, B. 50) și (regional) domitale (KOGĂLNICEANU, S. 54). – Variante: (învechit și popular) dumneta (CREANGĂ, P. 82, KOGĂLNICEANU, S. 11), dumneatale (PAS, L. I 176, CARAGIALE, O. I 200) pron. pers.

DUMNEAVOASTRĂ pron. pers. Pronume de politețe pentru pers. 2 sg. și pl., fără forme cazuale de genitiv-dativ. V. domnia-voastră. (Adesea prescurtat) Calul, vedeți d-voastră, era năzdrăvan. ISPIRESCU, L. 162. Ia lasă, lasă, moș Nichifor, că așa sînteți d-voastră, bărbații. CREANGĂ, P. 123. Bună calea Ivane... – Mulțămesc d-voastră. id. ib. 299. – Gen.-dat. pl. și: (regional) dumilorvoastre (HOGAȘ, DR. II 84). – Variantă: dumnevoastră (KOGĂLNICEANU, S. 11) pron. pers.

DUMNEATA pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a singular. /domnia + ta

DUMNEAVOASTRĂ pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a (singular și plural). /domnia + voastră

Dumitale pr. Domniei-tale: mulțumim Dumitale.

Dumniaei, Dumnialor, Dumnialui, Dumniata, Dumniavoastră pr. formule de politeță în loc de ea, ei, el, tu, voi.

dumitále fam. îld. domniiĭ tale și al domniiĭ tale, formulă de politeță îld. ție, al tăŭ. V. domnie.

dumneaĭéĭ, dumnealór, dumnealúĭ, dumneasá, dumneatá (mold. dumnetá), dumneavoástră (mold. dumnevoástră), fam. îld. domnia eĭ, lor, luĭ, sa, ta, voastră, formule de politeță îld. ĭa și al eĭ, eĭ și al lor, el și al luĭ, el, ĭa și al săŭ, a sa, tu și al tăŭ, voĭ și al vostru. V. domnie.

+domnia-ta (dumneata) pr., g.-d. domniei-tale

+domnia-voastră (dumneavoastră) pr., g.-d. domniei-voastre

!Domniile Voastre (către domnitori, boieri) (înv.) (desp. -ni-i-) loc. pr. pl., g.-d. Domniilor Voastre.

+domniile-voastre (dumneavoastră) (desp. -ni-i-) pr. pl.

dumneata pr. (abr. d-ta), g.-d. dumitale, abr. d-tale

dumneavoastră pr.; abr. dv./dvs./(rar) d-voastră

dumneata pr. (abr. d-ta), g.-d. dumitale (abr. d-tale)

dumneavoastră pr. (abr. dv./dvs./d-voastră)

dumneata pr., abr. d-ta, g.-d. dumitale, abr. d-tale

dumneavoastră pr., abr. dv., dvs. sau d-voastră

dumitale

dumneata

dumneavoastră

domnia sa, domnia ta, Domnia voastră, Domniei voastre gen. Abreviat: d-ta, d-sa, Dv. nom. și gen. sg. și pl.

dumneata.

DUMNEATA pron. v. tu.

DUMNEAVOASTRĂ pron. 1. v. voi. 2. v. tu.

DUMNEATA pron. dumneavoastră, tu, (Mold. și fam.) mata. (~ ce spui?)

DUMNEAVOASTRĂ pron. 1. voi. (Veniți și ~ cu noi?) 2. dumneata, tu, (Mold. si fam.) mata. (~ ce spuneți?)